EXCLUSIV Descifrarea demisiei lui Hellvig din fruntea SRI. Politolog, despre era interimatelor în mandatul lui Iohannis: „Pun persoane care pot fi ușor controlate”

Demisia lui Eduard Hellvig din fruntea SRI a fost una neașteptată și a dat curs mai multor scenarii: fie Hellvig se pregătește de prezidențiale, fie nu a mai fost dorit la cârma instituției din diferite motive de președintele Klaus Iohannis. În prezent interimatul este asigurat de generalul Răzvan Ionescu și nu este exclus ca acesta să ocupe funcția până la alegerile prezidențiale din 2024. Decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, Cristian Preda, a explicat pentru Playtech.ro ce se ascunde în spatele gestului lui Hellvig și care este legătura dintre demisia sa și numirea lui Mircea Abrudean în funcţia de secretar general al Guvernului, numire care a provocat tensiuni în coaliția de guvernare.

Din culisele demisiei lui Eduard Hellvig

Eduard Hellvig a fost al cincilea director al Serviciului Român de Informații și a fost numit în funcție în mandatul președintelui Klaus Iohannis. A ocupat această funcție timp de 8 ani, asta în timp ce predecesorul său George Maior a stat mai mult în funcție – 9 ani.

SRI a avut cinci șefi în cei 33 de ani de activitate, iar majoritatea fie au plecat în momentul în care președintele și-a încheiat mandatul, fie în urma unor scandaluri, de asta și demisia lui Hellvig a fost una surprinzătoare.

În discursul de, marți, Eduard Hellvig a spus că „pietrificarea în funcție nu este bună” și că „poate conduce la setarea de obiective greşite pentru instituţie”.

„Suntem pe terenul speculațiilor. Bilanțul a fost prezentat în culori roz și nu se înțelege de ce a plecat. Fie ești într-o relație tensionată cu cel care te-a numit, fie că nu ești de acord cu anumite decizii și aici într-adevăr se poate specula pentru că ieri (n.r. luni) ziua în care directorul SRI și-a dat demisia, a fost numit secretar general al Guvernului un domn Abrudean despre care s-a spus că nu trebuia numit în funcția de SGG pentru că SRI transmisese niște informații îngrijorătoare.

O altă variantă este că domnul Hellvig a plecat nemulțumit, fiindcă informațiile pe care le-a livrat el nu sunt luate în seamă, fie că nu a dat niște informații fiabile și atunci numirea domnului Abrudean a fost și o sancțiune pentru că poate nu a transmis lucruri corecte”, a declarat Cristian Preda, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti.

Relația lui Hellvig cu Iohannis

Președintele Klaus Iohannis l-a decorat pe directorul SRI, Eduard Hellvig, cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de „Comandor”, la scurt timp după acesta și-a anunțat demisia. Șeful statului a lăudat modernizarea instituției, dar și credibilizarea sa, unde Hellvig a avut un rol important.

Klaus Iohannis a mers anul trecut în iunie și la bilanțul SRI alături de premierul de atunci Nicolae Ciucă. Ședința în care a fost anunțat bilanțul a fost una fără presă, iar participarea șefului statului a fost anunțată cu 9 minute înainte de începerea sa.

„Sunt convins că SRI va continua să ofere suportul informativ al deciziei strategice cu aceeaşi promptitudine şi la aceleaşi standarde de performanţă.

Astfel, Serviciul Român de Informaţii va continua să contribuie la creşterea capacităţii de reacţie a statului român la provocări, ameninţări sau crize, indiferent de natura lor.

Merită, de asemenea, subliniat modul în care Serviciul a cooperat cu celelalte instituţii din Sistemul naţional de securitate, precum şi cu serviciile aliate şi partenere”, a spus atunci şeful statului.

Hellvig: O posibilă carieră la Cotroceni

Mulți dintre specialiști au încercat să descifreze demisia lui Hellvig pentru că gestul său a fost unul neașteptat și neînțeles.

„Nu putea să spună că de un an de zile nu mai discut cu Iohannis și m-am plictisit că nu mă băga nimeni în seamă și am decis să plec; nu putea să spună asta. Sunt zvonuri că nu mai e băgat în seamă de mai multe luni, iar probabil la un moment dat izolarea a devenit apăsătoare.

Nu e cineva care să fi avut un profil foarte bine conturat. El a venit din partidul lui Voiculescu, după care a devenit liberal, după care a avut o scurtă perioadă în care a fost la Parlamentul European, chiar am fost coleg cu dumnealui câteva luni și după a devenit director al SRI.

Ca director SRI evident a tăcut, nimeni nu l-a auzit spunând mare lucru, acesta este și rolul unui director SRI. Acestea sunt speculații, fie să-și facă un soi de precampanie, ori sunt unii îngrijorați și văd în Hellvig și în posibilul abuz de informații pentru că a avut acces la informații sensibile, un pericol, dar altfel nu e cineva care să fi intrat în conștiința colectivă ca un cetățean abil și capabil să își asume președinția.

Până ieri nimeni nu a vorbit despre așa ceva, pare straniu că discutăm acum despre Hellvig prezidențiabil”, a mai punctat Cristian Preda, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti.

Era interimatelor în regimul lui Iohannis

Generalul Răzvan Ionescu va asigura interimatul. Acesta este prim-adjunct al instituției, iar potrivit legii este cel care preia atribuțiile, între timp Klaus Iohannis a cerut marți celor doi președinți ai camerelor Parlamentului să declare vacantă funcția de director al SRI.

„Să luați act de retragerea din funcția de director al Serviciului Român de Informații a domnului Eduard Raul Hellvig și să declarați vacantă această funcție, urmând ca Parlamentul să adopte o hotărâre în acest sens”, se arată în comunicatul transmis, marți, de Administrația Prezidențială.

Și instituții precum DNA sau DIICOT au stat mult timp cu conducere interimară, la fel și șefia Senatului, dar și alte instituții cheie.

„Există deja o lungă experiență a interimatelor în perioada recentă, regimul Iohannis este definit printre altele prin această incapacitatea de a-și  așeza oamenii în poziții cheie și a lăsa pe mâna unor interimari asemenea poziții cheie.

Până recent doamna Gorghiu era interimar la Senat, iar acum când s-a aflat că domnul Ciucă vizează locul respectiv a înțeles toată lumea că ea nu a vrut să fie aleasă pentru câteva luni. Scenariul se repetă și la Camera Deputaților pe care a prezidat-o domnul Ciolacu, iar acum în locul lui este un interimar, domnul Simonis.

În aceste condiții nu este exclus ca și la SRI să avem un interimar. Și la SIE a fost un interimat lung. Moda asta cu interimatul este destul de bizară”, a mai explicat politologul Cristian Preda.

Decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti a explicat ce este cu această modă a interimatelor și cine are de câștigat. Interimatele în cazul unor instituții cheie au fost o caracteristică în timpul mandatului lui Klaus Iohannis.

„Ei nici nu mai desemnează șefi pentru un mandat întreg sau pentru un an și jumătate și pun interimari tot felul de persoane care pot fi mai ușor controlate, aici e temerea pentru că un om care stă într-o funcție devine puternic, un om care își asumă responsabilitățile și face să meargă instituția cu pricina.

Se pare că domnul președinte Iohannis este într-o culpă serioasă pentru că potrivit Constituției președintele are responsabilitatea importantă de a veghea la buna funcționare a autorităților publice, ori buna funcționare a autorităților publice înseamnă să ai responsabili desemnați conform procedurilor, nu interimari, ori dânsul e în culpă aici.

Cum vede că nu merg treburile să spună oameni buni alegeți președinte la Cameră pentru că peste tot în lume Camerele nu au interimar și în SRI”, a mai punctat Cristian Preda, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti.

Când a aflat premierul Ciolacu despre demisia lui Hellvig

Premierul Marcel Ciolacu a spus că aflat de demisia șefului SRI cu puțin timp înainte de anunțul oficial și că nu a discutat cu președintele Klaus Iohannis despre cine ar putea conduce instituția.

„Nu am avut o discuție cu președintele României. Serviciul Român de Informații nu înseamnă că nu este condus (n.r. după demisia lui Helvig). Nu este prima oară când se întâmplă acest lucru în România. Este conform legii, prim adjunctul preia comanda.

Eu vă spun că nu am avut nicio informație și nu am avut o discuție cu absolut nimeni. Cel îndreptățit cu care să am o astfel de discuție presupun că este Președintele României, dar nu am avut o astfel de discuție”, a declarat Marcel Ciolacu, marți seara, într-o intervenție la postul România TV.

Cine este generalul Răzvan Ionescu

Generalul Răzvan Ionescu are o experiență  de peste două decenii în munca operativă a Serviciului. A fost avansat la gradul de general-maior la 1 decembrie 2017 și înainte de a fi prim-adjunct al șefului SRI, acesta a condus o unitate centrală pentru combaterea amenințărilor transfrontaliere.

Potrivit declarației de avere care este publicată pe site-ul SRI, Răzvan Ionescu a câștigat în 2022, un salariu de 203.534 lei, plus un venit de 19.615 lei – drepturi de hrană.

Soția sa, Elena Cristina Ionescu, este  angajată la Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM și a câștigat anul trecut 213.356 lei. Cei doi au în conturi 204.465 de lei dar și trei apartamente în București, trei păduri și un teren agricol în Galați, dar și o casă de vacanță în localitatea Nuci din Ilfov.

Cum se alege un nou șef al SRI. Ce prevede legea

Numirea, eliberarea din funcție sau demisia șefului SRI sunt stabilite de Legea 14/1992. Pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin lege, serviciul Român de Informații este condus de către Consiliul director, organ deliberativ, compus din directorul Serviciului Român de Informații, primul-adjunct al directorului, șefii unor unități centrale și teritoriale.

Componenta Consiliului director se stabilește prin regulamentul de funcționare a Serviciului Român de Informații, iar încadrarea nominală a acestuia se face de către director.

Președintele Consiliului director este directorul Serviciului Român de Informații. În lipsa directorului, atribuțiile de președinte se îndeplinesc de primul-șef adjunct, iar în absența acestuia, de un adjunct al directorului anume desemnat.

• Serviciul Român de Informații este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat în ședința comună, la propunerea Președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care va prezenta un raport în fața celor două Camere ale Parlamentului.

La numirea în funcție, directorul depune în fața Parlamentului următorul jurământ: „Eu, …, jur că voi îndeplini de bună-credință și nepărtinire, în deplinul respect al Constituției și legilor tarii, atribuțiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informații.”

În executarea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații, directorul emite, potrivit legii, ordine și instrucțiuni.

Eliberarea din funcție a directorului Serviciului Român de Informații se face de Parlament, în ședința comună a celor două Camere, la propunerea Președintelui României sau a cel puțin o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor.

Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informații și adjuncții directorului au rang de secretari de stat și sunt numiți de Președintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informații.

În cei 33 de ani de activitate SRI a avut cinci directori. George Cristian Maior a fost cel care a ocupat funcția pentru 9 ani, urmat de Eduard Hellvig care a stat în fruntea instituției o perioadă destul de mare – 8 ani.

• Virgil Măgureanu – 26 mai 1990 – 25 aprilie 1997;

 

• Costin Georgescu – 30 mai 1997 -decembrie 200;

• Alexandru Radu Timofte – 7 februarie 2001 – 20 iulie 2006;

• Florian Coldea – 20 iulie 2006 – 4 octombrie 2006; 27 ianuarie 2015 – 18 februarie 2015;

• George Cristian Maior – 4 octombrie 2006 – 27 ianuarie 2015;

• Eduard Hellvig – 19 februarie 2015 – 3 iulie 2023